Fiind poet tăceri cutreieram
și mă opream ades lângă cuvânt
și tâmpla mi-o apropiam
la blânda batere de vânt
Și mă opream ades lângă cuvânt
ca să-l aud cum crește ca și iarba
de-și risipea mireasma teiul sfânt
părea că totuși nu trăiesc degeaba
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
ODĂ INDIRECTĂ
Lăsați pacea să vină acasă să are câmpul și să-l semene lăsați pace-n pace odată pentru totdeauna COSTEL ZĂGAN, ODE GINGAȘE
-
Învață să mori fără profesor e șansa ta de repetat repetă numai nemuritorii noi ceilalți murim gălăgios și mediocru COSTEL ZĂGAN, HIPERBOLE... -
Versurile despre labirint sunt pline de capcane scriu și mă îndepărtez de margine scriu și mă apropii de centru în urma mea zăngănesc semne...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu